ISTORIA CARDIOLOGIEI

     Inima este organul vital care ocupă, atât anatomic, cât și funcțional, poziția centrală în corpul omenesc. Istoria inimii este o poveste remarcabilă, cu rădăcini antice – Hipocrate Galen – centrată inițial pe observații clinice și palparea pulsului. De-a lungul timpului, cordul a fost abordat și din alte perspective decât cea medicală, exemple fiind interpretările filosofice și culturale. Punctul de plecare al istoriei cardiace științifice este descoperirea epocală a lui William Harvey. Savantul englez a publicat conceptul circulației sanguine în anul 1628, revoluționând medicina: “Sângele este condus de inimă într-o mișcare circulară, perpetuă și pulsatilă”. În secolele XVII – XVIII, cardiologia a urmat calea descriptivă a anatomiei și patologiei. În anul 1768, medicul londonez William Heberden a descris durerea numită angină de piept sauangina pectoris. Secolul XIX a adus în prim plan auscultația cordului și corelațiile sale. Rene Laennec a inventat stetoscopul în anul 1816 în Franța.

 

     În jurul anului 1900 înflorea fiziopatologia, iar practica medicală beneficia de instrumente precise de măsurare, cum estetensiometrul. Konrad Roentgen din Germania, laureat al premiului Nobel pentru descoperirea razelor X, a deschis tehnologia imagistică modernă în radiologie. Willem Einthoven din Olanda a primit premiul Nobel în anul 1924 pentru descoperirea mecanismului electrocardiogramei. În a doua jumătate a secolului XX s-au făcut progrese remarcabile în diagnosticul și tratamentul bolilor cardiace prin bacteriologie, biochimie, chirurgie, genetică moleculară, biologie vasculară. Ultrasunetele au fost introduse în cardiologie de Inge Edler din Suedia, iar americanul Harvey Feigenbaum a dezvoltat ecocardiografia. În anul 1956, berlinezul Werner Forssmann a primit, împreună cu doi colaboratori, premiul Nobel pentru descoperirea cateterismului cardiac și modificărilor patologice din sistemul circulator. Taussig și Blalock au realizat primele intervenții chirurgicale la copilașii cianotici cu boli cardiace congenitale. Un alt progres important s-a făcut în domeniul prevenției bolilor cardiovasculare.

 

     Și la nivel național s-au făcut lucruri remarcabile, motiv pentru care îi menționăm pe eminenții cardiologi Constantin Iliescu, Costin Carp și Niculaie Stăncioiu. Stilul trepidant al vieții contemporane, cu excese alimentare și activitate fizică insuficientă, obligă organismul uman să își remodeleze metabolismul. Acest fapt are consecințe clinice directe manifestate prin: hipertensiune, colesterol crescut, diabet, obezitate, boli cardiovasculare. Misiunea Societății Europene de Cardiologie constă tocmai în creșterea calității vieții populației continentului nostru, prin diminuarea afecțiunilor menționate. Societatea Română de Cardiologie este preocupată de aceste aspecte la nivel național.

Raportul făcut public în anul 2012 relevă că anual 60% dintre decesele înregistrate în România au fost cauzate de boli cardiovasculare, 18% de diferite forme de cancer, iar 5% de boli respiratorii, precizează Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). 

Statisticile plasează România pe locul 3 la nivel european la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, după Bulgaria şi Ucraina. La polul opus se situează Danemarca, Franţa şi Israel unde mai puţin de 30% dintre decese au cauze cardiovasculare.

 

 

       Clinica 4 Life vă oferă posibilitatea investigării și a diagnosticării unor afecțiuni cardiace, cu rol preventiv dar și curativ, prin specialiștii și aparatura de specialitate pusă la dispoziție.